Madame Tutli Putli

V-o prezint pe Madame Tutli Putli. Eu am cunoscut-o la Next si-am vrut s-o revad cit mai repede.

De la Porn Star la Porn

Am vazut de vreo 5 ori episodul in care Miranda, din Sex and the City, isi gaseste un gagiu care nu reuseste sub nicio forma sa participe activ la zgiltiiala orizontala fara porno. Inghite trei reprize de mutat coafura ba mai la stinga, ba la dreapta, pentru o finalizare cu osanale (a dumnealui, pentru ca gitul doamnei ramasese-ntepenit pentru a face loc ecranului) dupa care-si ia chilotul deshidratat si abandoneaza "relatia".

Mi-am amintit asta dupa ce Chris, cumnatul meu de departe, m-a intrebat: What you think about pornography? Well, I got a fucking blog I write myself off on, and I've recently been accused of being a "communist fuck-up" for being anti-pornography and all anarchofeminist. Anti nu-s, pot trai la fel de linistita si cu si fara pornografie. Nu de-alta, dar ea a fost clar proiectata de catre si pentru masculi. Ca sa-i raspund totusi, i-am zis ca-s de parere ca porno-urile dilesc mintile fragede ale adolescentilor. Ele-si imagineaza ca toti viitorii aspiranti la dezvirginizare il ascund in spatele slitului pe Monstrul din Mlastina, pe cind, de fapt, majoritatea detin doar vrabiute vesele si inofensive (sau cel mult un gremlin mic si rau, care se transforma nu sub stropi de apa, ci la scene tari, basic instinct-uale). Ei ramin cu senzatia ca lor, fatucelor, le place pina la lacrimi ideea de-a schimba pozitiile la fiecare 30 de secunde (pina la lacrimi da, dar nu de extaz). Si-asa ne defectam din start, n-ajunge ca oricum traim in timpi total diferiti. Dar femeile-s vraiste, iar erectia sensibila; si-asa se face ca tot in genul filmelor porno se desfasoara activitatile (atunci cind ai norocu' sa se desfasoare ceva!).

Reluand dezbaterea cu Aghiutza, pentru c-aveam nevoie de un punct de vedere (foarte) masculin, am descoperit de ce nu exista filme porno regizate de femei. "Tu-ti dai seama cum ar fi un pornache regizat de o femeie? In volume! 5 volume de flori, inca 5 de preludiu". Si are dreptate, la asemenea filme n-ar atipi cu saminta-n coltul pliscului numai barbatul, ci si consoarta. Si nu pentru ca ei nu i-ar suride ideea, ci pentru ca aplicata ar da altceva dupa egal la pipait.

Oricit ar parea de incorect, in vremurile-n care traim porn-ul este un rau suportabil pentru femei. Pina si HI5-ul te umileste-n vazul tuturor, oferindu-ti citeva casute care asteapta zglobii bifarea. Single - adica esti o fraiera, care se numara printre alea 1% mai multe decit barbatii (adica esti grasa, sluta, sau handicapata-n pat). Married - adica poate sa rida tot tirgul de tine, stim ca barbata-tu ori te-nsala, ori sticla de bere a capatat forme mai sexy decit ale tale. Just look around - o varianta mai fericita a single-ului, adica nu ti s-au anihilat definitiv poftele, si-nca mai speri ca vaca sa pice de nicaieri ceva. Tell you later - asijderea, doar ca esti prea ofticoasa pentru a admite ca lucrezi intr-o cooperativa plina de muieri frustrate, care n-au descoperit binefacerile ustensilelor cu vibratii pe baterie, exceptind cazu-n care-i rost de batut niste oua cu zahar. Comitted ne prezinta un status frumusel in primele 3 luni, apoi nu-i decit o sfortare plingacioasa si ineficienta care numai nu se cheama married, ca-n rest... Si-apoi vine ultima casuta, care le-arata degetul din mijloc tuturor celorlalte (chipurile) - Open relationship. Noi sintem dăştepţi, si ne cuplam strategic in gasca. Nu stim ce-i aia plictiseala, sau sforait in timp ce OTV-ul trancaneste despre violuri. Sintem niste hedonisti dati naibii, flower power, peace, make love not war. BULLSHIT! In realitate, in astfel de cupluri, e unul care atirna, si altul care-si face de cap. In general capra e atarnachis, iar tapul da cu capul (nu ala-n care i-au crescut coarne). Dar nu-i litera de lege, am vazut destule povesti la viata mea in care ea, de-o frumusete rapitoare si cu tugui la botic, s-a plictisit sa si-o ia in mina la nesfirsit de la printisori, si s-a multumit sa-l aleaga pe tocilarul clasei, care s-o iubeasca, inteleaga si rabde fara s-o insele c-o alta c-un tugui si mai si. Dar, pentru ca tocilarul nu-i de-ajuns, ea propune open relationship-ul, sub pretextul ca-i cel mai sanatos, si oricum n-am fost construiti sa fim monogami. El da din cap impaciuitor si gindeste ca parerile lui cu mucegai pe la capete or s-o puna pe fuga pe cosinzeana. Asa ca ea se tavaleste cu cine doreste, iar el spera ca, pina la urma, farmecele lui s-o-mpiedice sa-si mai desfaca picioarele-n unghi prietenos si-n fata altora. Fapt care nu se-ntimpla decit in basme.

De-aici deriva concluzia conform careia parca-i mai bine cu porn decit fara (nimic). Ca de la asta-ncepusem. Femeile au priceput intr-un final glorios (dupa ce s-au trezit de minim 5 ori cu buza explodata a paraseala) ca prestatia la saltea depinde de gremlin, nu de straturile de rimel de pe geana ingenua. De-aia nu exista filme porno cu preludii interminabile, in care barbatii chiar isi saruta partenerele (pe gura!) pe saturate, si nu se avinta precum azorel la os direct in zona de sub ombilic. Pentru ca, singurele adaptabile (zice-se) sintem noi, femeile. Sau, mai corect, singurele dispuse sa ne-adaptam sintem noi, ingrozite de perspectiva-n care Maricica - aia sleampata de la scara 2, careia i se vad jartierele cind deschide usa de la intrarea-n scara - ar putea sa puna gheara pe Gigel al nostru. Fara sa-i pretinda macar un preludiu de-un minut. Fara nazuri si complicatii cu luminari parfumate. Si tocmai acum, cind el a fost de-acord sa traga jaluzelele in semn de respect fata de celulita noastra, si intru desavarsirea fanteziei cu Brad Pitt (in timp ce el isi da duhul sa reziste pina la 3' si 25 '', da).

Aghiutza, ai legatura.

Porn Star

De juma' de ora ma cracanez de ris impreuna c-o gasca de oameni total dementi, n-am cum sa nu-mpart asta cu voi, asa c-am s-o transform in leapsa!

Felixutza: Vazusem intr-o seara un documentar pe explorer despre cum isi aleg vedetele porno numele. Cica cea mai de succes reteta e sa combini numele primului animal cu numele strazii pe care ai locuit

In felul acesta, la viitoarea noastra productie participa asa:

Eu: Rock Moshu

Felix: Gogu cel Mare

Yani: Blacky FUNDeni

Dana: Pitzi Pantelimon

Cougar: Ozzy Girla

Puisoru' Cufurit: Pisichet Ceahlaul

Radu: Tobitsa Balcescu

Jessy: Betty Marasti

Au mai aparut, ca prin vis, Diana Nationala, Porumbel Plesesti, Pofonel Liiceanu, Chuchi Vivaldi, Tomas al Patinoarului, Print Dragalina - despre care nu stiu exact cine sunt, dar ii primesc cu mare drag :))))). Lista continua-n comentarii :))

Luati-va singuri, dragii mei, leapsa. Spune-mi, ce vedeta porno ai fi? :))))

Despre razboaie

In timp ce traversam voioasa holul casei, am simtit cum o coteste, val-virtej spre emisfera dreapta a diblei mele, un gind cam fetid de felul sau.
Cintarindu-mi posibilitatile de incrucisare, imperechere, impotmolire, m-am trezit judecind in functie de gheara fostului iubit, mai adinc sau mai modest infipta-n grumaz. Adica, oare Cutarel-potentialul ii va parea exului indeajuns de inalt, puternic si potent incit sa-i stirneasca o criza de gelozie, au ba? Ca daca nu...
Jap-jap!
Am o prietena. Sa-i spunem Steluta. A facut la genuflexiuni si abdomene pina n-a mai vazut bine. Si-a tapat parul. Si-a schimbat bijuteriile, pentru ca distinsului nu-i placeau podoabele hippie. S-a hranit o luna cu coji uscate de castraveti. Tipul tot a parasit-o, pentru o pigmee cu ifose de intelectual. Dupa ce a spionat zile-n sir pe toate caile posibile situatia sentimentala a fostului, a gasit elementul revelator. Cu citiva ani in urma, dar nu indeajuns de multi incit sa nu mai conteze, pigmeea intreba rumena-n obrajori pe-un site de consiliere medicala ce se-ntimpla cu sfircurile ei... inexistente. Faptul ca fatuca, biata de ea, n-are sfircuri, a echivalat pentru Steluta cu potul cel mare de la loto. Ce shopping de consolare, care ciocolata, ce vibrator cu 7 viteze?! Nimic nu se compara cu o rivala fara sfircuri.

Bineinteles ca nu mi-a placut deloc gindul meu, asta nu-i prea greu de ghicit. Dar de ce? Oare cite dintre alegerile noastre nu ne apartin deloc? Vorbeam eu si-ntr-o insemnare anterioara despre sita asta formata din pareri semi-cordite, ale celor care exista (inca) intr-un fel sau altul in vietile noastre. Si-nca eu sint norocoasa posesoare a unei furii indreptate incotro trebuie. Majoritatea purtatoarelor de sutien (ha ha!) pe care le cunosc, prefera sa-si indrepte ciuda (ha ha) asupra sfircurilor doamnelor care le-au sutit masculii. Si fac asta convinse c-asa se cade, fara sa-si dea seama ca nu scuipa decit pe niste amarite, care au fost si ele la timpul lor la fel de parasite precum scuipatoarea in cauza.

Acum vreo doua saptamini ma aflam intr-un club cu Mihaela. La masa vecina statea L., marea iubire a tradatorului Mihaelei. Eu, ca simplu spectator, m-am distrat exact ca-n cazul jocului cu "descoperiti cele 10 elemente identice ale celor doua imagini". Amindoua aveau nasurile tuflite, de parca le-ar fi capacit Mike Tyson (imi pare rau, alt boxer nu cunoaste orizontul meu limitat). Amandoua aveau pulovere cu aceeasi croiala, galben-pui. Aceeasi statura, acelasi numar aproximativ de kilograme. Am tacut milc, pina groaza a fost inlocuita de-un apetit nestavilit de-a face misto. Noroc ca gagica are umor. Evident, dupa ce s-au potolit apele ne-a apucat groaza pe amindoua. Nimanui nu-i convine sa fie doar o copie in mizerie a unei mari iubiri. Intr-aceasta situatie, culmea, cel mai pierdut e distinsul domn, care cu mintea prajita de amintiri face la nesfirsit alegerea initiala. Nici macar o femeie fara sfircuri nu merita asta.

Fiecare dintre noi are colectia lui de fantome palii. Si, dintr-o data, vazindu-ma scriind asta, concluzia pin-aici mi se pare teribil de naiva. Vrajba dintre noi perfect nefondata. De ce? Pentru ca pe masura ce trece timpul nici Stelutei n-o sa-i mai pese de sfircurile necajitei, nici Mihaelei de puloverul galben-pui al lui L. (al carei nume il va fi uitat, probabil, de mult timp). Pun ramasag c-asa va fi. De ce-s asa convinsa? Pentru ca de-o luna imi tot revad prin niste coincidente nefericite un fost iubit care, pe zi ce trece, imi devine din ce in ce mai antipatic, in vreme ce gagica-sa mi-a devenit chiar simpatica. O fi din cauza vederii mele ample, haha!

Si iar vin eu sfatoasa si va zic: nu va agatati de gitul unui om doar pentru ca dupa colt sta alta cu intreaga fiinta ciulita, in asteptarea momentului in care o sa-l scapati o clipa din ochi. Daca l-ai scapat din ochi nu s-a-ntimplat degeaba. Cum tot cu un motiv precis s-a petrecut si transmutatia lui din elementul chimic care va cuprindea pe voi, in cel care-i cuprinde acum pe ei lua-i-ar naiba. Nu-i cautati in viitorii blegi pe cei care, si mai blegi, au spalat putina miseleste in trecut. Daca n-a iesit atunci n-o sa iasa nici c-o laba sanatoasa in fata unui poster. Nu v-alegeti iubitii in functie de asteptarile ecshilor. Daca esti smecher traieste o relatie minunata intr-un ambalaj aparent ponosit, fara sa-ti pese daca pica precum mustele cei care te-au ranit cindva. Si-n general, inainte de-a incepe o relatie noua, descotoroseste-te de orice razboi. Altfel risti sa te trezesti nins/ ninsa in freza (si-aici nu ma refer la matreata, ci la o podoaba capilara sura) purtind tot batalia aia din care ai fost prea ingamfat sa iesi cit inca dadea cu remiza. Iar daca din orice razbel poti sa tragi o mina de invataturi, timpul pierdut nu ti-l mai da nimeni inapoi, oricit ai bate cu pantofu' de Dorothy Gale in dusumea.

Cit despre mine, cita vreme simt ca mi se face rau gratuit sint la adapost de orice sentimente vizavi de omul in cauza. Masochismele tipic muieresti mi-au trecut odata cu cele 5 bube ale finalului de adolescenta. Suflam nasul, netezim bretonul si pasim mai departe.

Ne citim de bine, nu?
ps: rubrica de stim-noi-unde inca exista, asa ca spuneti-mi povesti frumoase.

Alpha male... not so alpha

[Pina de curind turuitul in stil tourette functiona pe post de panaceu. Pina de curind. Inainte de-a-mi deschide pagina ma gindeam c-o sa gasesc un sir de piticuti verzi cu muci la nas, cu pancarte "ne pare rau, ne-am mutat la un stapin mai hazliu". Ar fi fost the ultimate.

Mi-am inceput anul mai ceva ca-n filmele lui Hitchcock; am tot zis c-o sa ma deversez aici, da' pina la urma am renuntat. E si-o parte buna-n tot, cam singura care merita sa fie amintita: in septembrie plec in Paris -> rectificare: am o gasca saltareata, asa ca s-a hotarat sa schimbam Parisul pe Amsterdam]

Odata am cunoscut un individ pentru care l-as fi scarpinat pe scafirlie si pe necuratu' in sedinte de cite 5, numai sa se dea cu cracii-n sus inaintea farmecului meu. Cu necuratu' nu m-am intilnit si, deci, nici tipul in cauza n-a dat semne c-ar binevoi sa se-ndoaie de sale in aterizarea pe spate. Asa c-am renuntat rapid la idee (ca nu degeaba am facut nopti albe intru studierea managementului emotional) si mi-am vazut urgent de-ale mele.

Acum citeva zile tipul in cauza m-a scos la un film (dintr-ala in care eroul principal se da de trei ori peste cap, se plimba nestingherit pe cladiri, iar la final are ochelarii de musca tot pe nas).

Am fost instiintata de catre un prieten mult mai sistematizat la mansarda cum ca totul tine de chestia aia pe care americanii-n filme o numesc tai-ming (adica timing). Ca poti, adica, sa te-ntilnesti si c-o cioara (fara nicio intentie rasista!), daca esti pus pe fapte mari - ai imbulinat-o. Cu cioara te pansezi la cap.

Revenind la intilnirea mea. Imi pregatisem deja genunchii pentru o noua repriza de tremurici cind... dau peste o fiinta pentru care calificativul nesarat si cu povestea aferenta sint blinde ca o ploicica de vara. Nu numai ca nu s-a pus problema zgiltiielii glasului, sau a dansului de genunchi, dar nu stiam cum s-o apuc mai rapid spre casa! (n-o sa va mai povestesc acuma despre jegul de sub unghii, pe care inainte nu l-as fi observat nici dac-ar fi existat indicatoare pe tot bulevardul; sau despre dintii galbui din care sticlea vesela o bucata de ceva... pe care n-am dibuit-o nici pin-acum ce era exact)

In ciuda serii plicticoase pe care mi-a daruit-o cu atita marinimie, T. a fermentat si mi-a fermentat parerea conform careia eu aveam sa mustacesc pina la adinci batrineti dupa niste povesti neimplinite, sau implinite doar pe jumatate, atita cit sa ma lase pe mine cu mutra de behaitoare si buza umflata-n urma.

Revelatia asta m-a costat scump si nu m-am prins pina Danuta nu mi-a citit din horoscop, senina cum e ea de obicei. Ca cica povestea mea de amor o sa se-mputa-n sepembrie. Deci n-ajunge ca nu e, acu' se mai si impute! Capat de lume n-ar fi, dac-ar avea cine sa-mi indoaie nasu', ca doar simtul olfactiv e cel mai adaptabil dintre simturi.

Alta chestie pe care-am priceput-o asa, de-nceput de an (si slava cerului, de data asta nu pe pielea mea, ci pe curul dolofan si tabacit al alteia) e ca poti sa iei o femeie si s-o dai de toti peretii. Daca e timingul potrivit si amorul cutremurator, poate pestele sa se-mputa cit vor solzii lui, ei nu-i pasa. Si-asa am invatat eu intr-o seara frumoasa de ianuarie sa-mi tin melita, sa ma bucur ca nu-s eu aia cu coarne de capra (iute la furie si la protejat consortul ingenuu). Nu pot decit sa-mi doresc sa n-ajunga nimeni, niciodata, sa-si doreasca din asternuturile mele sa pipaie alta carne decit pe-a mea. De partea cealalta a trocului sta teapana si solemna promisiunea mea de a nu da ghes in veci unui prohab strain sa se desfaca, daca acasa exista o vaca proasta care plinge. In rest... fiecare se trezeste cind ii vine sorocu', nu cind se trezeste o fraiera sa te traga disperata de mineca. De altfel am trait si eu de nenumarate ori, intr-o nesfirsita reluare, episodul in care pestele se-mputea de se spargeau si geamurile de la casa, in care toti imi explicau ca nu-i bine, ca nu merita, ca ingrasa si imbolnaveste, si tot de-ale mele mi-am vazut, pina mi s-a facut greata de-a binelea si mi-am facut de bunavoie si nesilita de nimeni bocceluta. Poate de-aia-mi pare rau sa revad povestea-ntr-o vecinatate nedorita de subsemnata.

Pe final va mai zic una scurta: simbata am fost la circ si m-am trezit ventuzata fix in virful buzelor de catre un clovn mic, dragalas si-mbracat in frac. Abia la pauza m-am prins c-aveam ruj sau ceva vopsea rosie intinsa pe toata mutra. Sa fie asta o avanpremiera a viitoarei incrucisari? Imperecheri. Incarnari ( vorba' lu' Buzdugan). A... indragosteli?!?!

Sa ne citim numai de la foarte bine-n sus!

NoOne going to SomeOne

M-am prins zilele astea care-ar fi chestia mai misto decit bomba atomica: cititul gindurilor celorlalti. Va dati seama? s-ar muri pe capete. Sa stii la ce se gindeste gagica-ta cind se arcuieste toata sub burdihanul tau, la care vecin sau la care rufa murdara aruncata sub chiuveta din baie. (Nu, la celulita se gindesc doar in prima luna, cit inca le pasa de retina ta sensibiloasa). Eu m-as distra copios. Dar poate e numai natura mea usor sado-maso de vina.
Sperantele mele s-au construit mereu cu nerusinare pe cocosile strimbe ale lucrurilor de nerealizat. Pe cind eram o adolescenta cumintica si zulufata, speram sa-l intilnesc intr-o zi p-ala care sa ma iubeasca asa ca-n basme pentru ce se petrecea la nivelul circumvolutionilor mele. Mai tirziu, spre finalul liceului si-nceputul facultatii, m-am gindit ca s-ar putea ca ala unu' care n-a vrut sub niciun chip sa se amorezeze ireversibil de mine poate n-a facut-o pen' ca n-aveam curu' suficient de bombat. Asa ca mi-am parasit teatrul, cartile, somnul linistit si m-am pus pe insurubat bigudiuri, behait la alergat, intins sulemeneala cu spaclu pe fata.
L-am regasit pe-ala unu' si, fireste, s-a-ntors roata dreptatii, iar karma mi-a facut mie dreptate si lui zile fripte. N-am avut nici bine timp sa-mi sterg sudorile victoriei ca m-am si trezit cu alti unii de jur imprejur. Reconfortant o vreme. O vreme, pina cind intr-o zi de primavara (care promitea dupa ciripitul tovaraselor vrabiute) hotarita sa-mi reiau bunele intentii si moaca de bovina increzatoare, mi-am luat spitsul artistic in dos. De bine ce-mi lucrasem curul nu m-am mai vazut de el. Am cules de pe drum un coateruptematefripte, pentru care oedip si cu freud, mina-n mina, n-ar ajunge nici p-o masea, la micul dejun. Dupa ce s-a vazut cu mitsa-n sac, cu mine de brat si cu respectul celor din jur, mi-a facut gestul ala simpatic-falfiietor din virful degetelor care indica drumul spre usa.
Asa ca mi-am zis: sa-l ia naiba p-ala care s-o mai sui pe stepper si s-o mai abtine de la hamburgeri si ciocolati cu umplutura de caramel si amandine si porumb si sarmalute si paine alba, merdenele, pizze, pufuleti, maioneze. Asa ca m-am indopat si uitat la filme cretine intr-un lung festin agonic. (La un moment dat m-am plictisit si de asta, si parca mi se urise cu gifiitul la finele fiecaror 5 trepte urcate).
Ma-ntorc acum cu vreo 15 ani in urma, in copilarie, cind taica-meu imi tot zgindarea pacea interioara cu o urare de bigne: draga mea, tu sa nu-ti iei barbat frumos, ca aia-s fustangii rau. Noroc cu zambetul maica-mii care rasarea mereu de nicaieri si care scrisnea printre dinti: da Alexandra, ia-ti un cocosat, si fii sigura c-o sa-si gaseasca pe undeva o cocosata cu care sa te-nsele. (De ce m-au impopotonat scumpii mei parinti cu neguri cumplite este deja un alt subiect pe care, daca-l dezbat, risc sa-mi pierd din credibilitate :D)
Intimplarile pe care le-am insirat aici nu s-au soldat cu imediate si infloritoare concluzii. A trebuit sa treaca o vreme pentru ca in seara asta, in timp ce ma inghesuiam pe strazi printre masini si oameni urati si rai :)), sa-nteleg o chestie. Dupa ce-am gidilat extremele pina am inceput sa caut disperata dup-un disposal bag, dupa ce m-am dat de ceasul mortii cocotata ba pe tocuri, ba pe stereotipuri cretinoidale, am revenit la vechile credinte. Si-s vechi, parol! Habar n-aveam eu ce-i aia sa fii claustrat intre betoane, sau sa te lupti cu bolile (dintre cele nerecunoscute) celor din jur pe cind speram sa ma mut la tara cu totul. Schimb corsetul de furnica pe-un tricou de bumbac (daca are texte haioase e si mai cu drag primit). Si daca-mi amintesc eu bine, cel mai iubita m-am simtit cind defilam tantosa intr-o iarna, la munte, intr-un tricou gri sobolan, cu o lista lunga de sponsori pe spate. Morala e ca in oricite foi de ceapa te-ai incotosmana tot tu ramai, si, uneori, risti sa distragi atentia prin sclipiciul din freza de la celalalt mai important, care sclipeste numa-n bezna si numai impartit cu cine trebuie.
Mor de ciuda ca-i abia iarna, in loc sa fie primavara. Mor de ciuda, pentru prima data, ca-n loc sa dansez pe mese de ziua mea voi sta cu perna pe cap sub pat. Mor de ciuda ca n-am chescherei sa iau un brad pina-n tavan pe care sa-l impodobesc frumos. Mor de ciuda ca nu pot sa demisionez de peste tot, sa-mi iau cimpii pe-un virf de munte, unde noaptea sa fie bezna de sa-ti bagi degetele-n ochi si liniste. Mor de ciuda ca n-am oamenii la care tin indeajuns de aproape. Mor de ciuda c-am luat atitea decizii proaste in ultimii ani, incit am ratat lucruri frumoase. Mor de ciuda ca nu-s iubita, tocmai acum, cind merit :).
Cit despre bomba atomica din introducere - m-ar fi scutit de-atitia timpi pierduti inutil.

In seara asta am inceput de undeva. Am luat decizia buna de-a ma duce la teatru.
Daca nu pot sa am unul si bun acasa, m-am gindit c-as putea avea patru pe Eminescu 89 (4 barbati misto). La Metropolis mi-am regasit eu risetul pe care-l pierdusem undeva, blocat in trafic, sau spinzurat de ceva cablu de troleibuz. (Razvan Fodor a fost o surpriza delicioasa!)
Asa am inceput eu stagiunea, cam tirzior pe anul asta. Am plecat de-acolo cu obrajii anchilozati si cu palmele usturinde. Mergeti la No One sa vedeti povestea a patru baieti care vor sa fie SomeOne.

Si nu-i nimic... mai avem o iarna de trecut si vine ea primavara :). O primavara simpla si frumoasa. Pin-atunci, va doresc si mie imi, -mi doresc o iarna frumoasa, cu nameti si oameni de zapada!

Unde dispar barbatii?

Nu ma omor cu firea dupa genul asta de subiecte, numai ca-n ultima vreme am fost pur si simplu incoltita din toate directiile si atacata cu intrebari al caror raspuns nu-l stiam, si, sincera sa fiu, nici nu m-am framintat vreodata in asternuturi, cu perna cind pe cap cind pe stomac, sa-l aflu.
Prietenele mele, si restul mimozelor care ma-nconjoara, sint pe cale de-a declara evaporarea barbatilor bine de pe acest continent (unele au, pe linga podoabe capilare matasoase, si pasaport). Sa ne-ntelegem de la bun inceput, nu ma urecheati pe mine cu privire la acel bine ca nu stiu ce vrea sa zica. N-am fost instruita nici de catre draga mea mama, nici pe la vreuna din scolile pe care le-am terminat in sictir, ce-nseamna un barbat bine.
S., de exemplu, s-a amorezat acum vreo 6 ani de-un guitator. Nu-s rea, tipului chiar numai guitaturile-i mai lipseau pentru a completa cu brio portretul unui porc. Gras, chelos, tuciuriu, mitocan, gaurit in talpa. Dar smecher! Smecher tata, cit cuprinde. Si s-a iubit fata mea cu omul vreme de vreo 2 ani, timp in care el se mai iubea si cu altele - cind ii suradea norocul (v-am zis ca era smecher!). Daca v-asteptati ca dupa doi ani sa se fi trezit sinteti niste idioti naivi. Nu s-a trezit, insa si-a gasit el pe una care se oracaia mai rar cind era rost de vizitat si-alte petreceri. Fata a ramas cu buza umflata iar distinsul s-a evaporat precum niste anumite gaze-n ceata. Urmatorii ani s-au prelins cum se cuvine. O vedeam lunar cu tot cu semnele delirului intiparite pe trup. Cind grasuna de la atita indopat cu ciocolata, cind supta de la atitea nopti bocite. Nu si-a mai gasit pe nimeni care sa-i suporte istericalele de copila vatamata-n cuget si-n simtire, iar guitatorul si-a facut din nou aparitia, cam acum o luna. Doar asa, in vizita. Sa mai traga un scarpinat in buric si-o eructatie cu smag de usturoi. S. survoleaza din nou alte galaxii, priveste-n gol, si cind nu priveste-n gol imi cere mie cu ardoare sa-i gasesc pe careva s-o scoata din rahat.
De dragul ei mi-as da si aere de matroana, la nevoie, numai ca eu stiu bine ca niciunul dintre prietenii mei nu-i nici gras, nici mitocan si nu se scarpina nici in buric cu spectatori. Si, deci, niciunul nu-i la fel de bun ca el.
Prin urmare, stau cu bratele incrucisate a neputinta.
Am si prietene mai intregi la cap. Prietene carora eu, cu ochiul meu iscoditor (de femeie care-si blestema la rindul ei serile facind abdomene si julindu-si fundu' de covor) nu le pot gasi niciun defect real. Niciunul pentru care el, armasarul indelung sperat, nu le-ar putea iubi.
N. e o gagica misto. O duce bine cam prin toate partile, si-n nord, si-n sud (s-ar putea s-aiba chiar peste 90 unde trebuie). Desteapta e, frumoasa e, privire hipnotico-albastra are. Si-i singura. Si-a luat-o-n mina de citeva ori, da' n-are a face. N-a refuzat nimic de pe platourile care i s-au intins inainte (intr-atit incit sa nu-i plezneasca, totusi, nasturele de la jeansi) si totusi, la final de zi, lihneala se simte.
Deci, reluam, S. reactioneaza la scobitul in nas si scarpinatul in buric. M-am gindit serios intr-o vreme sa-i gasesc un om suficient de bun incit s-o suporte si suficient de scrintit incit sa-mi accepte planul de-a se prezenta la rendezvous c-o mina-n slit si cealalta-n nas. Dar, probabil, dupa ce vraja se va fi stins chipul deloc porcin ar fi lasat de dorit.
Pentru N. m-am gindit ca nimic n-ar putea merge mai bine decit sablonul care le ameteste toate delicatele aiurite: un tip care sa zica NU. Vrei un ceai? Nu. Vrei sa vedem o piesa de teatru impreuna? Nu. Vrei sa-ti bag o mina-n pantaloni? Nu.
Inaccesibilul. Dar v-am zis, N. e o fata descurcareata, l-a gasit inaintea mea. I-a adorat nu-urile si-apoi s-a plictisit. L-a abandonat ca pe-o soseta murdara tocmai cind flacaul raspunsese cu un da timid in fata invitatiei de-a pleca impreuna pina la Praga.
Trebuie ca preferintele astea ale noastre sint o suma intre esecurile baloso-afective pe care le-am trait. O expresie algebrica, o ecuatie kilometrica in care nici acum nu-nteleg ce naiba cauta personaje precum muscata din fereastra, tatal bataus, profesoara de matematica cu rigla de lemn cu tot - cu care te cirpea peste degete, crema de zahar ars, bataturile degetului mic, zodiile, miscarea lui jupiter, luna plina, inaltimea, culorile, zdrentele - in trend sau nu, parul de pe gambe, onduleurile, fratele mai mare, primul sarut cu limba, prima tavaleala, ouale kinder, afisul cu brad pitt. Si tot asa.
N-o sa mai bat mult apa-n piua. Pe linga dansul asta, in care mai multe marimi cunoscute si necunoscute ale tale iti pun piedica, vin si pretentiile celorlalti.
Tatal, daca n-a apucat sa fie alcoolic sau sa te violeze in copilarie, e musai ca acum traieste, vede bine, aude tot si-i in putere. Tatal, deci, vrea sa te mariti cu o garderoba formata numai din cravate si camasi. Daca ar fi si un amarit care sa tina de servieta ar fi tut.
Mama, daca nu te-a abandonat la maternitate sau prin vreo pubela de gunoi, vrea ca viitorul tau sot sa fie blondut si sa poarte 43 la picior. Sa fie mai inalt decit tine cel putin cu un cap, ca asa-i e traditia familiei.
Prietenele, dupa lungul sir de iubiti cu ochi verzi cu care ai facut greseala de-a te lauda, au inceput sa strimbe din nas cum misuna-n preajma ta o privire albastra, sau una capruie. Nu te imagineaza decit ling-un tip buuuun, care sa stirneasca invidia suratelor.
Vecinii. Vecinii s-au plictisit sa te tot vada cu diversi, vedea-te-ar la casa ta si mutata departe de blocul lor. Iti doresc sa-ti gasesti un pigmeu burtos, tuciuriu da' respectabil. Eventual doctor, care sa-i primeasca pe ei la vizita redusa.
Ei sint judecatorii tai morali. Strinsi pe la colturi, spargind seminte si emitind judecati de valoare. Ei sint parintii tai cu asteptari, pe care, nu-i asa, n-am vrea sa-i suparam.
Expresiei algebrice i se-adauga parerile celorlalti. Gura tirgului. Ce apare dupa egal, cu aspectul unei rime kilometrice se ia si se pune deoparte. Cind apare potentialul partener se ia frumos de-o aripa, se da prin sita, se storc calitatile si cusururile si se face suma. Iaca, din suma asta scazi rima kilometrica pusa deoparte.

Mai ramine ceva?!

Am spus toata povestea asta pentru c-am vrut sa ajung undeva. Orizonturile nu ne sint limitate. Si, vestea buna: barbatii bine nu s-au evaporat.
Noi ne limitam orizonturile. Si nu vorbesc din pozitia femeii care se simte iubita (desi, s-ar putea foarte bine sa nu fiu) ci din cea a femeii care vreme de-un an a vegetat, a parazitat, a strecurat, chinuit si alungat toti cicisbeii. Care vreme de-un an a fost singura pentru ca asa a vrut. Ba, mai mult, a avut si neobrazarea de-a se plinge.
Noi ne limitam orizonturile si, din cind in cind, sintem intr-atit de scrofulosi incit sa le limitam si pe-ale celorlalti. Sintem plini de pareri precum buda de hirtii. Daca ne-am scutura o tura de pretentii ar mai ramine in urma noastra fix sosetele gaurite-n talpa, mucii, poate si nadragii. Stim toate birfele, stim care are curu' prea mare, care-i tirfa, care si-a dat-o pe laba in buda scolii. Stim cine si citi bani are-n portofel, ale cui afaceri merg bine, cine saruta misto cu limba si cine e iscusit intr-ale sexului oral. Lipim etichete pe oameni cum facem cu borcanele de muraturi.
Cind m-am dat ultima data cu metroul am facut un experiment interesant. Am incercat sa ma imaginez maritata cu fiecare dintre barbatii cuprinsi in cimpul meu vizual. Am reusit cu un batrinel simpatic, cu un pusti care asculta la maximum drum 'n' bass in casti. Am fost pe rind gerontofila si pedofila. Am fost sotia unui muncitor intr-o salopeta albastra, a unui corporatist cu ochelari, a unui vinzator de ziare. N-a fost rau, numai ca aproape de panglica finish-ului puterile mi s-au schilodit si superficialitatea a-nceput sa-mi explodeze prin toate orificiile. Asadar, linga grasunul care mirosea a transpiratie n-am putut sa ma imaginez in niciun fel. Nici macar sora mai mica.
E utila incercarea. Mai domoleste din ideile preconcepute care ne tin de cald cind nu-i cazu'.
Orizonturile nu ne sint limitate. Ai putea iubi pe oricare dintre ei. Chiar daca n-are pectoralii lucrati, sau diploma de inginer. Nu recomand sa te-arunci in bratele omului care-ti citeste contorul (si care are oricum 3 copii acasa) e oricum suficient de deranjanta si intilnirea aia una pe care-o avem cu el pe luna. Dar casca ochii. Si, din cind in cind, mai indeasa-le-n cur parerile birfitorilor.